Publicada por: iuda en Sentimientos
Responde con otra poesía Votar!
Și țin la tine ca la suflet,
Că m-ai lăsat să-mi fie bine,
Iar de auzi cumva un urlet,
E pentru că te am în sănge.
Ți-oi mulțumi cumva vreodată,
Că ai pierdut un timp prețios,
Și nu m-ar crede lumea toată,
Cât mi-ai fost atunci de folos.
Prezența ta îmi răscolea chinul,
Și cred că e mai bine c-ai plecat,
Decât să simt zilnic veninul,
Din inima ce mi-ai luat.
Mă bucur mult că fără milă,
M-ai făcut om în lumea cruntă,
În timpul cât erai copilă...
Iar eu un „Iuda” ofticat.
Și totuși îmi mai ești în sânge,
Când sunt atâția în astă lume,
Dar nu toți ochii mă pot frânge,
Cum o făcea a ta privire.
Doar ochii tâi mă mai înfioară,
C-au reușit de le-am cedat,
Și-ți sunt dator că mă doboară,
Cât pe pământ mai am ceva de dat.
Original mesage
Vrei Nu Vrei
02/12/2018
Fecha de publicación 02/12/2018 | Vistas: 2432