Publicada por: iuda en Inmortales
Responde con otra poesía Votar!
Ps: dedicată cadrelor de la secția oncologie al spitalului Mavromati
Îmi simt trupul cum mă doare tot,
în orice minut și ora din zi…
și nu găsesc nici un antidot,
să scap de durere fără a mai suferi.
Nici la medici nu le este prea ușor,
cu atâtea multe alte cazuri pe cap,
chiar dacă asistentele le vin in ajutor,
nu-mi găsesc un tratament să scap.
Nopțile îmi par zile pline de lumină,
că de durere nu e chip să adorm,
căci junghiurile sufletul mi-l termina,
de arat că un cioclu fără de somn.
Și cu toate astea merg tot înainte,
că am doar o viață pe acest pământ,
de aia mă tot rog pe la cele sfinte…
să îmi ia durerea s-o ducă în vânt.
___-Original Message-___
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 22 _o8 _2o24 _ 12:oo EET
Fecha de publicación 22/08/2024 | Vistas: 258