Romanţa visului

Publicada por: razvan_claudiescu en Diversos

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Am plecat,
În lumea fără durere,
Pot să zbor,
Fără avion,
Şi cobor atît de uşor,
Fără paraşută,
Parcă sunt un fulg,
Văd pămîntul şi este atît de departe,
Şi atît de jos,
Parcă ar fii pe un drum de sat,
Cu gropi adînci ca unui ceaun.

Casele par atît de mici,
Zici că-i punctul,
De la finalul,
De versul terminat,
Unei poezii cu rimă,
Oamenii parcă ar fii nişte purici,
În blana unui cîine de ţară,
Acest zdrenţuros,
Şi cu blana în ghemotoace,
Parcă-i un ghem,
De aţă din blana,
Făcută de la oaia,
Lui Vitoria Lipan,
Din Baltugul,
Romanul cel etern.

Am ajuns pe pămînt atît de uşor,
În picioare am aterizat,
Ca un erou am fost…
Dar aşa m-am simţit,
Parcă sunt un vagabont care zbenguie,
De-a zbura ca un aeroplan,
Soarele a ieşit puţin din acei nori albi,
Parcă mi-a făcut cu ochiul,
Şi vîntul a început de-a bate,
Şi eu am zburat ca un avion,
Şi spre el mă îndreptam,
Şi cald se făcea apropriindu-mă…
Şi era atît de frumos,
Ca şi chipul mamei,
Atît de tare pot spune că,
Strălucia atît de tare.

Zăresc în zare nişte munţi ciudaţi,
Cu chipuri de maimuţe,
Şi brazi de pe ei ca nişte banane,
Şi nişte fluvii cu apă atît de cristalină,
Că părea o oglindă de dorinţe,
Îndeplinte cu aruncare în ea,
Mînile şi-a te putea spăla pe a ta faţă,
Şă fie curată ca un cristal,
De figură omenească,
Ca de un înger cu aripile,
Eternităţi şi fosforescente,
Şi cînd soarele dispare,
Între norii albi de puf,
Eu mă trezesc în pat,
Cu pene albe şi mă întreb:
Oare chiar am visat?

03 octombrie 2010

Fecha de publicación 03/10/2010 | Vistas: 2569

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes