Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
Au înflorit doar spinii pe cărare,
de când am devenit doi „străini”,
și nu mai ai în tine deloc îndurare,
ca povestesa începută să o termini.
Dar te aștept cuminte și în tăcere,
chiar dacă sunt trist când vine seara,
că poate o să ai o mică străbatere,
de pe suflet să-mi ridici povara.
Că e nefericit cel ce tot așteaptă,
ca cel iubit să de-a și el un semn,
să se scuze cu o vorbă înțeleaptă,
nu una ce plutește - pe undelemn.
Sau să-mi fac din amintiri otravă,
că ce-am avut odată deja am pierdut..?
și degeaba am sufletul și inima bolnavă,
pentru un om ce dă iubire - prefăcut..?
-----Original Message-----
From: Vrei Nu Vrei
Sent: 2o_o6_2o22 _ 14:3o EEST
Fecha de publicación 20/06/2022 | Vistas: 945