Prieteni... dar străini...!

Publicata de: iuda in Legende

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Mi-am găsit odată locul,
lângă un suflet de străin,
ce mi l-a trimis sorocul,
să-mi facă cerul senin.

Și la taifas stăteam în noapte,
ca doi prieteni buni și fini,
uneori cu vorbe în șoapte,
să nu ne audă alți străini.

Ne plăcea să fim doar noi,
în noaptea rece și pustie,
să ne vorbim despre nevoi,
și cum am vrea să ne mai fie.

Și aș vrea să mai fim acei străini,
ca atunci când ne-am cunoscut,
prieteni buni și nu haini,
doar că timpul repede-a trecut.

Străini suntem ca înainte,
că fiecare și-a găsit locul,
și mi-a devenit o amintire,
că așa mi-a fost norocul.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 18.12.2o2o -13:3o EEST

Data publicare: 18/12/2020 | Vizualizari: 1781

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante