Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
De câte ori e lună plină,
nici capul pe pernă nu mi-l pun,
că-mi vine în minte o „străină”
și nu pot sufletul să mi-l adun.
Și dacă din timp aș fi știut,
că nu are deloc gânduri curate,
azi n-aș mai avea sufletul frânt,
și nici atâtea nopți perturbate.
Cu atâtea trăiri și amintiri uitate,
mi-e tot mai rău în loc de bine,
din a ei nobilă „generozitate”
de a uita pe veci de mine.
Dar am să încerc să uit trecutul,
chiar dacă mi-a scris zeci de poeme,
că numai ea a știut motivul...
dacă a ajuns să mă blesteme.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: o2.o9.2o21 o8:3o EEST
Fecha de publicación 02/09/2021 | Vistas: 1504