Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
La poarta sufletului tau,
ani întregi m-am tot rugat,
încă de când eram flăcău,
să mă vezi... am tot sperat.
Dat m-ai lăsat acolo la poartă,
bătut de soare și viscolit de ger,
fără să-mi dai un strop de apă,
ca la un oarecare mamifer.
Ce poate fi de-atât m-ai rău,
după atâția ani de așteptat,
fără să-nțelegi cât mi-e de greu,
la cât de multe am suportat.
Dupa atâția ani de suferinta,
am înțeles că nici nu-ți pasă,
și mă lepăd de a mea dorință,
căci puterile mă lasă.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: o2.11.2o21 _ 16:oo EEST
Fecha de publicación 02/11/2021 | Vistas: 1401