Poate totuși cineva...

Publicata de: iuda in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Am să rămân în colțul meu cel mic,
lângă o navetă cu sticle pline,
că nu mai vreau să văd și să aud nimic,
decât zgomot de pahare cristaline.

Nu vreau deloc să mă mai frământ,
de zgomotul produs de sticlele goale,
că seamănă cu al oamenilor cuvânt,
de pe atâtea rețelele sociale.

Am să rămân măcar un timp tăcut,
chiar de aș avea subiecte ce discuta,
că din atâta lume ce am cunoscut,
care își face griji și mă va căuta.

Din atâția „prieteni”cu care am vorbit,
măcar unul sper să nu poarte mască,
să fie acel om cu suflet deosebit,
care să vrea cu mine să vorbească.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 31.o1.2o23 - o6:3o EEST

Data publicare: 31/01/2023 | Vizualizari: 388

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante