Părinţii

Publicada por: carmelyta en Sentimientos

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share


Atunci când viaţa mea a început,
De când m-am născut,
Ţin minte un singur chip,
Acel de părinte fericit.

„Mama” a fost primul cuvânt rostit,
Dar şi pe tata l-am făcut fericit
Când l-am strigat pe nume,
Pentru el a fost o adevărată minune.

Când primii paşi i-am făcut,
Când din picioare am căzut,
Când lacrimi am vărsat,
Părinţii au fost lângă mine şi m-au încurajat.

Când primul meu ţipăt s-a auzit,
Pe buzele mamei un zâmbet s-a ivit,
Căci a reuşit s-aducă pe lume
O rază de lumină, o inocentă minune.

Timpul repede s-a pierdut,
Iar eu mare m-am făcut,
Dar oricât de lungă va fi viaţa mea
nu voi putea vreodată uita
Că pentru părinţii mei trăiesc
Căci datorită lor, astăzi vieţuiesc.

Fecha de publicación 31/08/2010 | Vistas: 2758

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes