Publicata de: iuda in Sentimente
Am ajutat odată un om...
Mai clar spus... pe o femeie,
Eram ca fructele în pom,
Ziua cu soare... noaptea cu rele.
Din orgoliu... urcuș cu trepte,
Și mult venin turnat pe rană,
A preferat să nu se-ndrepte,
Turnând și multă otravă-n cană...
Cănuța... de suflet albastru,
Ce stă lângă inima din piept,
Ducând totul spre dezastru...
Gest urât și c-am nedrept.
Și de-atunci umblă prin lume,
După ce..? Nu vă pot spune...
Când ajuți retur nu vine,
De-ai să faci așa ca mine.
Așa-i viața... ne tot învață...
Oamenii(unii) mai au o față,
Binele nu se măsoara...
Răul însă ... te doboară.
-----Original Message---
From: ❤️_ Vrei Nu Vrei _❤️
Sent: 14.11.2017 19:19 EET
Data publicare: 14/11/2017 | Vizualizari: 2430