Publicada por: iuda en Personas
Responde con otra poesía Votar!
Privesc la lume și mă gândesc,
că nu m-ai e cum era odată,
de stau pe loc și o privesc...
să găsesc o urmă de altădată.
Că niciodată nu aș fi crezut,
c-ar putea deveni atâta de stupidă,
de a fi goală fără de conținut...
dar pregătită oricând să ucidă.
Privesc la lume și îmi dau dreptate,
cum cu iluzii se lasă îmbătată,
că e ruptă total de realitate...
alergând după nimic dezorientată.
Obsesii mărunte le macină viața,
și de multe ori nici nu le pasă,
că le ocupă toată existența...
zvârcolindu-se ca peștele în plasă.
---Original Message---
From: Vrei Nu Vrei
Sent: o5.11.2o22 - o6.3o EEST
Fecha de publicación 05/11/2022 | Vistas: 755