Inicio » Poesías » Leyendas » Nu... nu-l cunoști...

Nu... nu-l cunoști...

Publicada por: iuda en Leyendas

De la masa unde stau și scriu,
văd prin geam întreaga stradă,
și un câine care latră a pustiu,
în dimineața asta matinală.

Că m-am trezit din vise rătăcind,
dintr-o primăvară din trecut,
când un prieten minunat am avut,
ce cu timpul l-am pierdut.

Cu el împărțeam și binele și răul,
și în toate îmi era complice,
iar în urma lui a rămas hăul,
că așa e viața... unii ar zice.

Mi-e dor de omul cu acei ochi,
ce mă priveau și-mi făceau bine,
dar astăzi parcă sunt miopi,
că doar în vise mai e cu mine.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 23.o4.2o21 05:3o EEST