Lucidităţi târzii...

Publicada por: iuda en Sentimientos

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Nu singurătatea inima îmi frânge,
ci durerea pe care în ea o poartă,
și în loc de lacrimi îmi curge sânge,
că prea înșelată am fost de soartă.

Vreau o viață plină de aderenalină,
fără să fiu supusă la prejudecăți,
că și așa viața mi-e prea puțină,
ca să o pot privi din două părți.

Nu mai vreau să știu ce e ăla suspin,
de câte ori afară fulgeră și plouă,
ci să mă bucur în noapte pe deplin,
până se usucă și boabele de rouă.

Că viaţa un ghem cu firul prea fragil,
și de cedează... se rupe și atât...
iar eu mai am încă un suflet de copil,
și nu vreau să mi-l știu doborât.

----Original Message--
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 17.o2.2o23 _ 19:oo EET

Fecha de publicación 18/02/2023 | Vistas: 762

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes