Publicada por: val en Parodias
Responde con otra poesía Votar!
Făcutu-s-a o constatare,
Că de la Eva, fi’nd umile,
A dat, la mame, Domnul, zile
Ce n-a avut nici tata mare,
De-au hotărât ei, democraţii,
Acum un centenar, exact,
Semnând apoi chiar şi un act,
Să aibe-o zi pe an şi taţii,
O zi când pot avea şi ei,
Iar soaţele se fac că plouă,
Un păhărel în plus, sau două,
Aşa cum au de obicei,
O zi când, fără nicio teamă,
La ei în casă pot vorbi
Despre dureri, sau ce-ar dori,
Crezând că sunt băgaţi în seamă,
Şi-apoi, cu multă bucurie
Le vin copiii în alai,
Sperând, la taţi, nişte mălai,
Cum fac, de fel, la ananghie,
Si numai cu voia femeii,
În capul mesei, celebraţi,
Se simt şi ei că sunt bărbaţi,
Că tortu-l stinge…nepoţeii…
O zi, când poate să învingă
În Africa de Sud, Olanda,
Şi nu are, telecomanda,
Nici soacra, voie, s-o atingă,
E-o zi de neuitat, se ştie,
Realizând, pe-al vieţii drum,
Că fără ei n-ar sta nicicum
Nevestele-n bucătărie,
E-o zi când sunt satisfăcuţi,
Şi dacă nu în special,
Sunt, cel puţin, în mod legal
Ca taţi, şi ei, recunoscuţi.
Valeriu Cercel
Fecha de publicación 18/06/2010 | Última modificación: 19/06/2010 | Vistas: 2816