__...EU si MAREA...__

Publicada por: iuda en Amo una chica

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share


Ma simt ca marea cea involburata,
Cand se izbeste nemiloasa de tarmul sau,
Mult suflet am daruit candva la o fata,
Nu regret si totusi: imi c-am pare rau...

Eram ca marea calma dupa furtuna,
In liniste imi traiam cum puteam viata,
Nebuni eram si luam totul in gluma,
Asi vrea sa mor ca mi-am pierdut speranta.

Am pierdut-o intr-o zi de primavara,
Mi-e tare dor ca nu i-am mai auzit glasul,
-Sunt bine... de mi-ar spune asa in doara,
De ar fi sa mor... macar stiu ca ea mi-e "nasul"

Asi ramane singur eu cu tarmul meu,
Stiind ca fetei mele ii este bine...
Asi disparea fara sa am pareri de rau,
Ca tot ce-a fost... a fost... nu mai revine.

Am scris aceste randuri pe o fila prafuita,
Povestea mea sa ramana-n veci pecetluita.
Sper sa le citeasca si ea candva...
A fost iubirea mea...gingasa muza mea.

Amintirile cu noi vor ramane in mister,
De vrei sa le vezi... priveste sus pe cer.
Sunt Ea si Eu ce in liniste ne iubim...
Aici pe pamant...nu ne-a lasat al nostru destin.

de IUDA
30-06-2014

Fecha de publicación 29/06/2015 | Vistas: 3210

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes