Era ea... lumina mea...

Publicata de: iuda in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Era mereu acolo pentru mine,
și ușile le ținea descuiate,
de mă bucuram precum un câine,
când îi dai un vas cu lapte.

Poate pare nimic dar era tot,
de mă simțeam ca în paradis,
până ușa mi s-a închis pe loc,
un fel de-ami spune „interzis”

În universul ce l-am avut noi doi,
s-a iscat de nici unde o furtună,
să mă retrag fără prea mult tărăboi,
de locul de unde îmi luam lumină.

Privesc cu suspiciune de departe,
și-mi trec prin cap mii de idei,
când văd cum viața iar mă bate,
de-ai nu mai fi în grația ei.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 12.o1.2o23 - 19:oo EEST

Data publicare: 12/02/2023 | Vizualizari: 655

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante