Publicada por: iuda en Personas
Responde con otra poesía Votar!
Și vine iarnă iar fără tine,
să curgă fulgii peste noi,
ca stele mici diamantine,
să uităm trăirile în doi.
Și îmi e dor ca niciodată,
de ce am fost odată „noi”
și dorul și azi mă mai poartă,
să revenim la vremurile de-apoi.
Dar totul pare a fi scrum,
și-am devenit să fiu un oarecare,
că tu te-ai rătăcit pe drum,
odată cu ultima ninsoare.
Probabil că nimic nu ai simțit,
de m-ai lăsat singur pe lume,
dacă la altul repede-ai fugit,
mai multe „daruri” a obține.
Nici nu mai caut alte explicații,
de când prin lume te-ai ascuns,
că ești la fel cum sunt și alții,
și nu mai vreau nici un răspuns.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 14.11.2020 -07:20 EET
Fecha de publicación 15/11/2020 | Vistas: 1954