Inicio » Poesías » Sentimientos » Doua suflete... pierdute...

Doua suflete... pierdute...

Mi-aduc aminte când mi-ai spus,
cât mă iubești pe mine...!
și-n fața ta nu m-am opus,
că și eu te iubeam pe tine.

Și ochii mei cu tine-au plâns,
în acea frumoasă iarnă,
că la speranțe m-ai supus,
la cât mă băgai în seamă.

Târziu de tot m-am deșteptat,
când a-nceput să-mi fie dor,
când nopțile te-am așteptat,
cu urechea lipită de receptor.

Te-am și sunat dar n-a răspuns,
decât robotul... număr nealocat,
ca să-nțeleg că te-ai ascuns,
după ce sufletul ți-am vindecat.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 18.11.2o21 _ o6:oo EEST