Publicada por: iuda en Leyendas
Responde con otra poesía Votar!
Mi-am hrănit anii cu tristețe,
după atâtea nopți târzii...
hrănit de a ta frumusețe,
dar era m-ai bine să nu fii.
Ardeam ca focul des în mine,
cu toate că-mi erai străină,
vărsând lacrimi pentru tine,
de am ajuns ca o ruină.
Te vedeam în orice chip pe tine,
deși erai de mult plecată,
de am ajuns să iau și vitamine,
să-mi văd inima vindecată.
Așa a fost în fiecare zi...
adunând în mine mult amar,
că eram sigur că n-ai să revii,
iar de vii... ar fi în zadar
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 1o.11.2o21 _ o7:oo EEST
Fecha de publicación 10/11/2021 | Vistas: 1610