De ce-ai murit….

Publicada por: val en Parodias

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Am fost la tata, cum vǎ spun,
Dǎdea sǎ plouǎ, era vânt,
Cu nişte flori ca sǎ le pun
Şi-o lumâmare pe mormânt ;

Alǎturea, îngenuncheat,
La alt mormânt, un ins rǎnit
Se vǎicǎrea înlǎcrimat :
“De ce-ai murit, de ce-ai murit”

Se închina la cer cu jind,
Gesticula parcǎ lovit,
Din buze tot mişca bocind,
“De ce-ai murit, de ce-ai murit”

O lumânare pâlpâia
Lângǎ sǎracu’ prǎpǎdit,
De milǎ se topea şi ea,
“De ce-ai murit, de ce-ai murit”

L-am ridicat de subţiori,
Privindu-mǎ dezamǎgit
Mǎ întrebǎ de douǎ ori,
“De ce-a murit, de ce-a murit”

“În viaţǎ dacǎ mai şedea,
Eram atât de fericit”
Îndurerat din cap dǎdea,
“De ce-a murit, de ce-a murit”

“Te înţeleg” i-am zis pios,
“E cineva foarte iubit,
Însǎ de plângi e de prisos,
Cǎci a murit, cǎci a murit”

“De unde dom’le (?) nici nu-l ştiu,
Şi plâng cǎ am dat de belea,
E fostul soţ, un şantaliu,
Ce l-a avut…nevastǎ-mea !”

Valeriu Cercel

Fecha de publicación 30/06/2010 | Vistas: 2924

Poesías del mismo autor

 

sendy a comentat:

foarte tare...

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes