Inicio » Poesías » Sentimientos » C.P. – CH39 – Pestera

C.P. – CH39 – Pestera

Publicada por: th3mirr0r en Sentimientos

Cartea Poemelor

*** 39 ***

Pestera

Penumbra rasare,ca un vis in uitare,
Pictand imagini alb-negru,cu trese galbene,
In locuri in care intunericul,isi cata lumina
Si-n care-o luna,s-ascunde de soare,
Cu norii pe cer,alergand..si-n lacrimi sa-si scalde pamantul,
Apoi,sa-i astearna culori,peste haine,
Cu florile-n brate,ferite de bezna acaparatoare...
Si goluri naturale,se formeaza in scoarta,
Suprapuse-n nivele,structuri sobre,imitand ce expune suprafata,
Cu apa-i rece,curgand pe alocuri,tocind rocile,cu sunetele ei ce vibreaza,
Note,unele peste altele,picuri de apa,rasfransi,
Cu fiecare clipa de liniste suprimata..

Iaca omu’ sapat-a mine,galerii,puturi,tunele,
Iara natura,surpat-a pamantul,dandu-i forme fine,
Condensandu-i rocile dure-n culori,rupand minerale,
Lustruind cu ape sulfuroase si acide,creand caverne,
Unde linistea dintai,s-asterne,pe langa cuiburile liliecilor,
Pe langa fel si fel de viermi si insecte,traind in propriile grote;
Se orienteaza catre lumina soarelui,succesiunea de goluri de forme,
Unde formeaza gura pesterii,chiar in stanca brazdata-n santuri dure,
De parca ar vrea sa o aduca in interiorul muntelui,sa umple spatiul
Ori,poate..sa scoata la lumina toata comoara sa,in vazul omului,sa-i afle rostul
Studiind la lumina galeriile lungi,impartite-n zeci de tipuri,
Suspendand peste tot,picurii de apa,dizolvand minerale,
Iar in timp,sa-i vada alcatuind formatiunile cu fel si fel de dungi,
Spilcuite-n calcare poroase,care sa se prinda de peretii reci,in lanturi,
Deschizandu-se cu tact spre salile placate-n stalactite,
Ce parca...doar sculptorii naturii,le-ar cunoaste pe deplin,secretele...

©Th3Mirr0r

Crazy Poems

Poesía loca, entra y coloca!

C.P. – CH39 – Pestera

Poesías del mismo autor

Agrega un comentario

categorias

poesías nuevas

últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes