Inicio » Poesías » Diversos » Caz pen(is)al

Caz pen(is)al

Publicada por: val en Diversos

Căţeluş cu păru’ creţ,
Fură raţa din coteţ,
El se jură că nu fură,
Da’ a dracu-ncurcătură (!)
Mult mai mare, dragii mei,
Fiind vorba de…căţei ;
Nu vă dau detalii, fapte,
La vecina într-o noapte,
(O blondină spenielă
Foc, de-avea şi santinelă)
Nene, şi să vezi belea
Că, scăpând prin gard la ea,
Din ce-avea el sub buric,
A ajuns a fi tătic,
Iar de-atunci, e-n frământare
Având o dilemă mare :
Două, patru, şase ţâţe,
(Socotea el pe lăbuţe)
Şi-ncă două, opt, O.K.
D-apăi, îs unşpe căţei (!?)…
Toate opt, io să mă plâng,
Singur mie nu-mi ajung,
Dar la unşpe puradei
Trebuiau încă vreo trei !
Doamne ce mai eroare
În grădina Ta cea mare !
Fac săracii de cu noapte
Ca pe vremuri rând la lapte !...
Mă frământ de nu mai ştiu
Ca un tată grijuliu,
Dar sunt tare bucuros,
Pe-undeva chiar şi fălos,
Să-i ajute Dumnezeu,
Şase au ce am şi eu !

Căţeluş cu păr buclat,
Mai avea de rezolvat
Altă chestie nasoală
Şi-ncă mult mai pen(is)ală :
Un dosar mai vechi, bădie,
Jaf, omor şi tâlhărie,
Cu o raţă, vai de ea,
Maniacă, se vedea…
Cică, ar fi fost furată
De căţel, demult, o dată…
Şi de-atunci, prin tribunale
Buzunarele-i sunt goale,
El, nevinovat, cinstit,
Familist ( v-am povestit)
Că aşa necazul vine,
Dar tot rău-a fost spre bine,
Fi’ncă astăzi, în instanţă,
A venit şi văru’ Zdreanţă,
Martor bineînţeles,
Astfel…nici n-a fost deces !
Nici omor, cum declarase
(Raţele fi’nd mincinoase)
Şi-avocatul, cu tărie
Susţinu că…tâlhărie
Nici n-a existat cumva !
Raţa fi’nd moartă deja,
Iar căţelul, iubitor,
Doar a scos-o din cuptor !
Varza parcă îl tenta,
Dar şi aia prea frigea !...
Astfel, din acest litigiu,
Al familiei prestigiu
Fu profesional salvat
De distinsul avocat
Care,….un detaliu mic :
El era de fapt…bunic...
Căţeluşii unşpe, toţi,
Îi erau…ai lui nepoţi !

Valeriu Cercel