Publicata de: iuda in Suferinta
ZIUA FATALA...moto acestei poezii
NU MI-AM DORIT...DAR A VENIT
.
Te-am cunoscut din intimplare
Cand te rugam sa-mi dai accept,
Si nu e zi de-atunci in care,
Sa nu te caut...sa te astept.
Din atatea fete...floricele,
Din a virtualului gradina,
Tu esti spinul viatii mele,
Dupa care multi mai suspina.
Esti o raza... numita iubire,
Ce a rasarit dintre ghetari,
Gandul meu intrase-n amortire,
TU...l-a trezit la zile mari.
Ne stim durerea si necazul.
Atit de bine ni le stim...
Simtim cind umed mi-e obrazul,
Cand bine ne este, sau suferim.
Apoi, toata ziua impreuna,
Clipa de clipa, ceas de ceas,
In suflete ni se aduna,
Prietenia pas cu pas.
Ne stim doar din fotografie,
Din telefon, cit ne spunem.
Si-atat vom sti;sau,cinestie,
Poate-ntr-o zi sa ne vedem.
Sau...poate crincena uitare,
In foamea ei ne va inghitii,
Povestea noastra.S-apoi, oare?
Nu toate-ncep spre-a sfirsii?
N-am sa pun nici o-ntrebare,
Nici acum...nici peste ani,
De ti-e cald sau ti-e racoare,
Nici sa stiu daca te doare.
Astazi lumea s-a sfarsit,
Am pierdut orice speranta,
Pot sa mor eu linistit,
Plec in eterna vacanta.
Poate visul de acum,
De o vrea sau nu mai bata,
Nimeni sa nu-mi stea in drum,
Sau sa piara lumea toata.
Nu conteaza ce aduce,
Anul nou, sau alta clipa,
Daca sade sau se duce,
EU...is mort...far-o aripa.
Soarele-n Banat... apune,
In locul lui, rasare luna,
Cerul, stelele-si adune,
Norii...le risipeasca-ntr-una.
Sau mai faca iarasi vara
O noapte cu puiul meu drag,
Sa te vad...asi murii iara,
De m-astepti in al tau prag.
28-11-2013
cadoul meu...
de ziua mea,
un subtil...
A D I O...
Data publicare: 30/11/2013 | Vizualizari: 2934