Publicata de: iuda in Sentimente
Precum lumina unui singur soare,
Îmi face ziua mai senină...
Și ție îți rămân recunoscătoare,
Că mi-ai făcut cândva inima plină.
Precum și fumul care ne arată focul,
Tot așa în gândul tău eu mă acund,
Căci numai omul sfințește locul,
De aia des încerc să tot pătrund.
Precum inima în piept vrea să bată,
Și nu rămâne decât o dată în letargie,
Atunci când de moarte e sigilată,
Tu vei rămâne omul care zilnic mă-nvie.
Precum atomii ce stau în straturi,
Așa în trupul tău mai tot pătrund,
Și nu vreau să aud oftaturi...
Căci nu am alt loc să mă ascund.
Precum tot nisipul din deșert,
Mă arde și mă pârjolește...
Tot așa amintirile dintr-un caiet,
Mă fac să te doresc orbește...
---Original Message-
From: ❤️ Vrei Nu Vrei _❤️
Sent: 10.03.2018 11:15 EET
Data publicare: 12/03/2018 | Vizualizari: 2186