Ai plecat şi dorul meu l-ai lăsat în urma ta

Publicada por: razvan_claudiescu en Sufrimiento

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Ai plecat şi dorul meu l-ai lăsat în urma ta,
Nici rămas bun nu ai vrut să-mi dai,
Ochii mei sunt trişti cu lacrimi de dor,
De dorul tău cu mireasma ta fiinţă.

Iubirea mea să nu fie ca în basme,
Interzisă cu dragostea mea eternă,
Cu dorul meu atânc, dar dureros,
Cu gândul la chipul tău etern şi frumos.

În faţa iubirii noastra a rămas o poartă,
Iar lacrimile dureri-mi ies cu amintirea ta,
Spre cuibul nostru de petalele amorului,
Făcut cu speranţă, tainicie cu iubirea noastră.

Îmi aduc aminte cum mânuţa ta de înger,
Mi-o treceai prin părul meu des şi fin,
Şi privesc locul unde tu stăteai…,
Şi este gol în care te aşteaptă să te întorci.

Mă gândesc şi la ziua de mâine,
Poate că te vei întoarce înapoi,
Că mâine ori toti anii ce vor urma,
Cu viaţa mea fără tine.

17 septembrie 2010

Fecha de publicación 17/09/2010 | Vistas: 2803

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes