Mi-am făcut din toate o amintire...
să dăinuie peste ani pentru nepoți,
când îmi vor citi cu a lor privire,
măcar o mică parte dintre cărți.
Vor fi amintiri de mult timp stinse,
din tot ce din lumea asta am iubit,
cu multe speranțe și vise neatinse,
din tinerețea mea până am albit.
Mi-am..
Greșeala tinereții...
Speram ca bătrânețea să nu mă doară,
când eram tânăr și lucram cu spor,
până în ziua când trupul mă anunțară,
pentru un junghi să merg la primul doctor.
Doar că la doctor nu știam ce mă așteaptă,
pentru că niciodată nu am mai fost,
că sunt „oameni” care pe alții îi a..
Ce parșiv e de multe ori destinul,
cu oamenii harnici și muncitori,
de le ia de la gură tot oxigenul,
s-ajungă pe post de „nefolositori”
Din calea lui nu ai unde să fugi,
oricât ai vrea să te ascunzi de bine,
și nici nu ai cum ca să-l distrugi,
că e partea integrată din tine.
Ce e de bin..
Viața m-a pus mereu la încercare,
și m-a pus să lupt ce e mai greu,
dacă la ea nu văd nici o schimbare,
de-ași face milă de sufletul meu.
Multe dureri am tot strâns în mine,
încă de când eram copil la părinți,
dar niciuna care să o simt de bine,
ci doar din alea „să strâng în dinți”
Viaț..
De la bună dimineața până la noapte bună,
mai trece încă o zi din viața mea,
și uite așa în ani se tot adună,
până într-o zi când se vor termina.
Iar asta se întâmplă la fiecare om,
tot adunând în suflet câte o amintire,
că timpul nu este deloc econom...
iar când trece nici nu ne dă de știr..
Dacă ar fii să trăim o mie de ani,
am strânge banii din primii o sută,
ca să trăim o viață ca de narcomani,
nu ca aceasta prin muncă pierdută.
Dar omul trăiește rareori o sută,
prin muncă multă să aibă de toate,
iar de multe ori chiar se împrumută,
să îi cheltuie pentru a lui sănătate.
C..
Bătrânețea e ca un câmp pustiu,
de pe care toată recolta s-a adunat,
la unii oameni chiar prea timpuriu,
de a fost bolnav și în spital internat.
Sub al ei chip de farmec dureros,
e plină de neprevăzut și de capcane,
căci timpul a trecut și tot a ros,
din mai toate cele multe organe.
Bătr..
Ce chinuitoare este așteptarea,
când doar privești și aștepti,
de a simți în trup schimbarea,
în loc de a privi tot la pereți.
Ce lungă pare uneori așteptarea,
când scenarii multe trec prin minte,
dar la niciunul nu ai rezolvarea,
de rămâi perplex și fără de cuvinte.
Ce dureroasă este zi..
Prin pomi frunzele îngălbenesc,
cu toate că nu au nici o vină,
că e frig și nu se mai hrănesc,
din soare cu necesara clorofilă.
Și mergem pe stradă și le călcăm,
căci moarte vor fi pe vecie,
fără ca măcar un pic să remarcăm,
de sunt de stejar sau de salcie.
Nebăgați în seamă vom fi și no..
Prea repede ajungem mari...
fără să ne bucurăm de copilărie,
că nu ne dorim să fim școlari,
certați pentru orice găinărie.
Dar nimic nu poate fii schimbat,
în a deveni dintr-o dată adulți,
că nici mare nu poți fi răsfățat,
că unii sunt săraci și alții avuți.
Abia la majorat aflăm prea uș..
Pagini: Prima pagina Inapoi 5 6 7 8 9 10 11 .. 664 Inainte Ultima pagina