În suflet mi-e din ce în ce mai rece,
că de mult timp ai uitat de „noi”,
iar noaptea nu mai am cu cine o petrece,
și nici pe timp să-l aduc înapoi.
Dar poate mâine când te vei trezi,
din acest miros rece ca de toamnă,
că de mine „cel uitat” îți vei aminti,
da...da...TU... stimată doamnă.
..
O aveam în suflet ca pe-o temelie,
cu multe speranțe pentru viitor,
că e frumoasă și tare hazlie...
sub chipul obosit dar strălucitor.
Ne-am întâlnit la-nceput de toamnă,
când mi-a trimis prima poezie,
iar de-atunci o am în inimă-icoană,
ce mă îndeamnă tot mereu a scrie.
Îmi găsesc în ea..
Și ca mâine e iarăși toamnă,
căci vara din nou se duce,
și nu mai e chiar nici o taină,
că scriu versuri unei năluce.
Că din atâta lume de multă,
pe ea mi-a fost dat să o întâlnesc,
că scria versuri ca o poetă,
de m-a făcut să o îndrăgesc.
Și acum parcă-i aud glasul,
din acele multe nop..
Când aripa îți este frântă,
și simți în suflet un suspin,
de la oameni care știu să mintă
luptă... să guste ei din venin.
Căci oamenii iubesc minciuna,
și foarte des de ea se folosesc,
ca-n inimă să simți furtuna...
de câte ori îți spun că te iubesc.
Dar toate vor trece cu timpul,
și-ți..
Degeaba... în calea ta a apărut,
dacă față în față nu ați stat,
să simți gustul primului sărut,
ca relația să fi rezistat...!
Degeaba... te poți vedea pe telefon,
dacă nu-i poți simți căldura,
căci totul va devenii monoton,
și cât de curând... ruptura.
Degeaba... apoi numărul formzi,
că..
Septembrie... e luna în care,
vin ploi multe cu fulgere,
ca un fel de justificare...
când vedem căzând frunzele.
Și nimeni nu o să-ți spună,
de ce-i tot mai frig afară,
și doar fulgeră și tună...
de vremea care te-mpresoară.
Septembrie... e o luna ruginie,
când roadele de pe câmp se-adu..
Mi-a bătut la ușă o doamnă,
cu părul lung și grizonat,
și-avea pe cap o cunună,
cu ce găsise prin sat.
S-a invitat singură-n casă,
c-o mimică de stăpân,
cu un cot sprijinit pe masă,
mi-a spus...-Eu aici rămân.
Vrei nu vrei voi sta cu tine,
până sosește și sora mea,
chiar de-ți va fi ru..
Atât de multe poezii am tot scris,
din amintirile trăite odată cu tine,
și care toate au rămas un simplu vis,
tot căutând la tine o urmă de iubire.
Pentru unii sunt... de neînțeles,
de câte ori încerc să uit trecutul,
când de cuvinte fac prea mult exces,
că nu pot uita de loc... începutul.
..
Eram odată un biet îndrăgostit,
după niște ochi ce m-au fascinat,
de care întâmplător mi-am amintit,
cum sufletul mi-au zdruncinat.
Îmi părea o fată tare specială,
de câte ori câte ceva îmi povestea,
și nu aveam o clipă de îndoială,
că în „rele” cu mine se iniția.
Eram odată un biet îndr..
Zilele cele mai bune...
Le-am pierdut încet cu timpul,
Că și pe cei ce păreau "minune"
Dar nu și-au respectat cuvântul.
Toți au dispărut ca iarba,
După o secetă cumplită,
Și am rămas să-mi mângâi barba,
Ce pare și ea ofilită.
Și de am ceva de regretat...
E că nu mai văd privirea..
Pagini: Prima pagina Inapoi 50 51 52 53 54 55 56 .. 662 Inainte Ultima pagina