Pe băncuța de la poartă,
În zile de sărbătoare,
Vă stă mama noastră dragă,
S-o-ncălzească mândru soare.
Atunci când clopotele bat,
Amintind că e sărbătoare,
Când toți oamenii din sat,
Merg cu toți spre închinare.
Chiar de e singură acasă
Pe bancă mai e un loc,
Pentru mine când mă iartă..
Nu mai vreau ca prin poeme,
Să tot scriu ce a durut...
Într-un timp... din altă vreme,
Când eram sus... și-am căzut.
Și de la atâtea emoţii...!
Eram să cad în păcat...!
Din alea ce le trăim cu toții,
Când iubești... sincer... curat.
Dar mai pierdem câteodată,
Uneori chiar cu regrete...!..
Ești frumoasă... și îmi placi,
cu ochii tăi ca două stele,
de câte ori în draci mă bagi,
de am sângele mărgele.
Ești frumoasă... ziua-n soare,
dar și noaptea când e lună,
precum în grădină-o floare,
ce îmi face ziua bună.
Ești frumoasă... precum un vis,
cu ochii calzi când mă privești,
..
Și vreau să zic adio,
La tot ce a fost odată,
apărut dintr-o dată.
Căci tre' să-mi cer iertare,
pentru o binecuvântare...
Totul e contrasens, iar eu..
îmi pierd din interes..
Am învățat... din amintiri,
cu lumea să mă port,
să știu prin viață a trăi,
cât mai confort.
Am învățat... să am răbdare,
de câte ori mi-e greu,
că orice „nucă” cât de tare,
se sparge-n felul său.
Am învățat... să nu mă supăr,
pe cei cu suflet gol,
căci nu aș vrea delor să sufăr,
când..
M-am ales din tinerețe...!
Doar cu ploaie și cu vânt,
Dar nici nu regret trecutul,
Că n-am cui ca să mă plâng.
Sunt un cerșetor de clipe...!
C-un trup tot mai ostenit,
Rămas făr' de o "aripă"
Și-un suflet prea obosit.
Și aștept să treacă timpul,
De cei dragi de mult retras,
Uneori doar..
Mi-aș dori să-ți fiu un soare,
cu raze să te-ncălzesc,
cât o fi ziua de mare,
să mă simți cât te iubesc.
Iar noaptea sub clar de lună,
cu trupul să te-nvelesc,
cât o fi noaptea de lungă,
să-ți tot spun cât te iubesc.
Dar sunt vorbe pe hârtie,
dintr-un sentiment ceresc,
ce le cuprind în..
A-nmugurit iubirea între noi,
în acea iarnă petrecută-n doi,
dar nu-i decât o lacrimă acum,
din atâtea amintiri uitate-n drum.
Păcat că unii... prietenia o imită,
lângă un suflet ce plânge a neputință,
ce se topește ca un strop de ceară,
când înspre gură curge o lacrimă amară.
Degeaba o ..
Într-un colț uitat de stradă,
unde crește un salcâm,
v-a sta mama noastră dragă,
mirosind al lui parfum.
Poate și un pic la soare,
când pe cer e un nor pribeag,
și în mână chiar c-o floare,
și-n cealantă cu un toiag.
Să mai uite de necazuri,
când nu are un răspuns,
înfruntând zilnic ta..
Dor... în ochiul înălăcrimat,
de femeie... sau de bărbat,
Dor... la început de noapte,
când n-auzi nici măcar șoapte.
Dor... în așternut arzând,
căci cel drag e doar în gând,
Dor... în dimineți cu rouă,
sau chiar când afară plouă.
Dor... speranțe și alte gânduri,
așezate rânduri... rând..
Pagini: Prima pagina Inapoi 146 147 148 149 150 151 152 .. 662 Inainte Ultima pagina