Categorie:
Autor:
Cuvânt:
 

Mi-a spus odată un înțelept...!

by iuda

Cine în viață nimic nu riscă,
și preferă drumul drept,
să nu-și plângă în batistă,
că n-ar fi deloc corect.

Cine fuge doar după bine,
ocolind cât poate ploaia,
nu știe că din cristaline,
cât un pic umpli copaia.

Cine vrea doar fericire,
fără să știe ce e necazul,
să nu spere la împlini..

Tu primăvara... eu toamnă la sfârșit

by iuda

Ne-am cunoscut din întâmplare,
ca două frunze de salcâm,
tâcuți... privind la mândru soare,
îngenuncheați de viață și destin..

Erai ca piatră de granit,
când te întrebam de suflet,
apoi în taină te-am iubit...
fără să scot un urlet.

Când lacrima îți mângâia obrazul,
tu ai făcut din ea i..

În urma ta... la mine...!

by iuda

Sunt un om ce ți-a ieșit în cale,
să fiu căldura din inima ta,
cum nu găsești nici prin spitale,
când sufletul se va zbuciuma.

Și nimeni poate... niciodată,
atat de mult nu te-ar iubi,
cum multe fete încă așteaptă,
„norocul” să apară într-o zi.

De vrei să pleci... că poți pleca,
să iei ..

Ți-am fost ostatec...!

by iuda

Nu te mai schimba la față,
că nu-ți cer nimic să-mi dai,
decât mult succes în viață,
să te bucuri de ce ai...!

Nasul să nu-l mai ții sus,
chiar de nu-i așa de mare,
că din ce eu ți-am compus,
de fericire se și moare...!

Ce am trăit... e recuzită,
și s-a pierdut în trecut,
c-așa ești tu..

De câte ori...!

by iuda

De câte ori... apare o durere,
mergi înainte cu curaj,
și vei simți o caldă adiere,
cum te cuprinde ca un miraj.

De câte ori... simți o povară,
și mii de gânduri te frământă,
uită de toate că nu e dramă,
și înainte te avântă.

De câte ori... gânduri răzlețe,
ochii îți fac de lăcrimează,
..

Străini prin ploi...!

by iuda

De câte ori mă uit la tine,
cu atâtea toamne între noi,
mă-ntreb dacă ai dus-o bine,
cât ai fugit mereu de ploi.

Regret și-atâția pași pierduți,
când sufletul se tot usucă,
c-așa am fost noi sorociți,
eu pelerin... și tu nălucă.

M-am învârtit în jurul tău,
de multe ori chiar șchiopătând..

Aici scria odată un om...

by iuda

Va veni... o zi în care,
pe lângă mine toți vor trece,
și le voi deveni uitare,
ca și sufletul lor rece.

Va veni... poate și-o vreme,
când nimic n-o să mai doară,
ca un foc palid de lemne,
și cuvintele au să moară.

Va veni... și acel mâine,
de lume să fiu vorbit,
ca purtător de-acea ru..

...ca o frunză...!

by iuda

Oare muza mea mai știe,
când e frunza ruginie,
și abia se ține pe creangă,
și nimeni nimic n-o întreabă..?

Oare muza mea mai știe,
cum e vântul când adie,
sau de câte omul îndură,
așteptând o vorbă bună..?

Oare muza mea mai știe,
cum e o noapte pustie,
când văd o frunză căzută,
după o..

Când așteptare mi-e frântă...!

by iuda

Să îți vorbesc de toate cele,
ce încă sunt prin amintiri,
tu ai privi încă la stele,
și la alte neîmpliniri...

De ți-aș trimite un bob de rouă,
cu a mea patimă tăcută,
tu sigur te-ai făcea că plouă,
de-a mea durere mută...

Din ignoranța gândului plăpând,
tu treci încă grăbită,
fără a c..

Apocalipsă de „ie”

by iuda

Inconștient de falsa măreție,
mai scriu din când în când o poezie,
din fapte sau din pură fantezie,
din mintea mea nebună până la beție.

Că lumea e așa precum se știe,
prea mândră și plină de prostie,
și dă dovadă de multă gelozie,
de parcă ar fi o mare șmecherie.

Și nimeni nu se întreab..

Pagini: Prima pagina Inapoi 132 133 134 135 136 137 138 .. 662 Inainte Ultima pagina



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante