Să iubești pe omul care..!
ades pragul îți mai trece,
când viața grea ți se pare,
iar cei dragi te lasă rece.
Să iubești pe omul care..!
îți arată că îi pasă,
să ai în suflet numai soare,
și bine să-ți fie-n casă.
Să iubești pe omul care..!
de rele nu vrea s-auzi,
și te-alintă cu răbda..
Doar amintirile mă înconjoară,
de la cei pe care i-am iubit...!
căci și-au dorit ca să mă doară,
când au fugit cu tot ce au primit.
Și mii de gânduri caută răspuns,
de ce amintirile-mi sunt sărate...!
de la cei ce-au fost și-apoi s-au dus,
cu tot ce-am dat în altă parte...!
Mă bucur totu..
La început avea un rost,
căci singurătatea e amară,
doar că prea bine nu a fost,
în fiecare seară...!
De multe ori era furtună,
și mă lăsa fără de glas,
de nu aveam o vorbă-n gură,
sau aer în nas...!
Iar azi în urmă e o ceață deasă,
din tot ce-n urmă a lăsat,
căci și-a dorit să părăsea..
Când de un om chiar îți place,
nu e păcat să-l îndrăgești,
decât să stai zilnic pe ace,
căci tot din carne ca el ești...!
C-așa e omul pe pământ creat,
ce simte să spună mereu,
iar dacă tace ar fi păcat,
că nu-l aude Dumnezeu.
Căci fiecare are o poveste,
o soartă-n viață și o trăire,
c..
Și-am văzut o primă frunză,
făcând rotocoale-n zbor,
și-ncet m-am mușcat de buză,
căci de toamnă nu mi-e dor.
Zborul ei chiar mă-ntristează,
căci pe suflet mă apasă,
de câte ori o frunză dansează,
îmi amintesc de toamna noastră.
Când de mult... seară de seară,
mă minunam de orice frunză..
Și au trecut în zbor toți anii,
mai repede decât aș fi crezut,
tot alergând să câștig banii,
de care nici un folos nu am avut.
Și-am mai făcut și câte-o belea,
până când copiii mi-au crescut,
c-acum la bătrânețe să îmi dea,
peste nas la toate ce-am făcut.
Dar n-am știut ce fericit voi fi..
Să nu mă-ntrebi cum azi mai sunt,
și ce-amintiri mai port în gând,
din nopțile când până târziu...
mă fascinai... să îți tot scriu.
Și din acea apă rece de izvor,
azi ai secat și mor de dor,
și oricât aș tot țipa de tare...!
nu găsesc nici milă... nici iertare.
Dar totuși bine ar fi să ș..
Mă lupt să uit...!
Ia și-ncearcă să înveți,
când sufletul-ți vibrează,
lângă-un om când te topești,
și tot trupul îți dansează.
Și îți spun din ce-am trăit,
când mă frământam în perne,
pentru un suflet ce l-am iubit,
fără să m-ai cred în semne.
Chiar dacă mult nu a durat,
și a plecat..
Vine toamna...vine...vine,
vara va pleca și ea,
soarele-n nori se-ascunde,
și tot udă-i lacrimă.
Vine toamna...vine...vine,
peste vise năruite,
care s-au topit în mine,
de când îmi spunea „iubite”
Vine toamna...vine...vine,
peste sufletu-mi secat,
pe când dorul meu de tine,
mai are de..
Chinul ce mă ține treaz...!
Îmi stăruie în sufletu-mi dorința,
că viața nu e deloc pierdută,
de câte ori mai văd ființa...!
pe care-n vers o fac știută.
Și asta nu e prima oară...!
când scriu de ea doar la trecut,
căci e distanța care ne separă,
dar ca s-o uit... nu pot nicicum.
Nici ..
Pagini: Prima pagina Inapoi 48 49 50 51 52 53 54 .. 237 Inainte Ultima pagina