...pomii apără drumul cu pioşenia frunzelor
convinşi că uitarea de sine
e fiecare parte firească a celuilalt
ca punct de sprijin
în tabloul asemănărilor
umbra măsoară cu scrisul amiezile
ele însele
plouă
să plouă
cine
pe o vreme ca asta
mai deschide ..
...gânduri posibile şi imposibile
de pe poziţia îndepărtată a somnului
trag din propria-ţi rană
cuvintele
semnul recunoaşterii în echilibrul de piatră
cu toate plecările
ca monedă de schimb
gânduri posibile şi imposibile
mai mult scâncet
mai mult violentă
..
... în rondul de noapte al ierbii
scrie cu răsuflarea
de-naintarea-n genunchi
pe drumul amiezii
pieton de cuvânt
de zâmbetul Rozei
aplecat peste prunc
de mâinile frunzei împădurind
uimirile lumii
de rândunelele-ntoarse
cu mările şi ţările
..
... femeia
cardinală boare de descânt
în poala Lunii
a cuprins arena clipei
Fruntea Florilor în Pântec
pe altiţa albei nopţi
fraged gând ducând naiade
despletite de petale...
şi încă odată ochi de mare
de pătrunderi
..
... să-i vezi chipul în prag
numai ochi
şi să faci ape ape
chiar dacă n-ai învăţat să înoţi
să-i atingi gândul
că poate i-au sângerat căutările
chiar dacă tăcerea
a trecut de miezul cuvintelor
îngânându-te
suflete...
... gânduri neconvertibile ce contorizează lumina
dublu început pe arsura zăpezii
escavate clipe în condensul tăcerii
gânduri de-a lungul grefelor viselor
găzduind un amestec diform
în absenţa imaginii
licăriri expirate pe banda
destinselor fluidelor
nop..
... gândul se zbate-n propria-i culoare
înghesuiri de lucruri personale
şi-atât de vie-i strălucirea adâncirii
ferestrei goale care suntem
tot noi în altă aşezare
defibrilându-ne lumina...
... în toiul nopţii se trezea
tot lac de lacrimi
şi le însemna
pe dosul palmei
aşa de mare se făcea tăcerea
că trebuia
cu cotul streaşină să îi măsoare
urma
şi el vâslea vâslea
şi nu înţelegea că doarme
era un podărean de-al său
unul ce-şi odihnea ..
... şi pun pariu
pe perechea aceasta
care nu se mai satură
făcând schimb de tăceri
că-i mare înfrângerea poeziei
din noi
într-o altă privire
cu tot confortul de sensuri
în deschidere
când te speli cu visele noastre
trimite-mă la mine
cu..
... lumina pleacă după tine
ca pulberea iscată
pe la porţi
şi arcuia de dragul meu cuvântul
şi râura
şi râura
despovedind
ungherele adâncului din lucruri
la răstimpuri...
Pagini: Prima pagina Inapoi 204 205 206 207 208 209 210 .. 237 Inainte Ultima pagina