...fiecare om devine o mare
în prag de furtună
în timp ce săvârşeşte
în sine un val
fiecare
naşterea Rozei
sarea şi pâinea
lacrimă împletită cu flori
fiecare
la ceasul mâinii...
... o literă să nu separi de drum
ea este raza omenească
ce te-nconjoară după mijloc
şi-ţi mângâie pe creştet
plânsul
e semn
că prea te-ai însetat de tine
cu fiecare-nsingurare
o altă lacrimă de suflet
mult mai mare
să nu rămâi de toate
..
... şi-atunci când vise
şi toate în larg
fi-vor încercările luntrei şi puntei
nu-i tot una mângâierea meandrelor
cu care însemni
pământuri rare prăpăditoare
cu mareele
pe care le soarbe
lumina tăcerilor lor...
... puzderii de roze ca gânduri
în mai josul hârtiei de-ntorci
şi-n totul unduie poaia
şi nici vorbă de tine - la ducere
şi nci vorbă de tine - la-ntoarcere
paranteze mari - evidenţe
cu care dai filele nopţilor
paranteze mici - cum poteci
pe care n-ai p..
... la prima vedere
doar noduri
n-are importanţă memoria lor
ce trece prin inimă
importantă neliniştea
pe întuneric în frig
dintr-o dorinţă perversă a siguraţei
ce doare mai mult decât gestul
în toate împrejurările
în toate împrejmuirile
ş..
...işi făcuse o casa
din jumătăţile acelea de cuvinte
pe care cineva le arunca
aproape noi
gîndindu-se
de făcea din ele o barcă
am fi putut ajunge departe
sufletul meu...
... dar totu-i pare că e timpul
legat în urma unui car
cvadriga deportatelor visări
depănătoare suflete de frunze
cad în cer meandre
rupere de nori
a lumii noastre derulare
sub roţile bărbiilor
în piept...
... punea mai mult accent pe cuvintele
ce începeau să se roadă unele de altele
lui a face credinţă - i se rodea aşternutul
coincidenţei - elocinţa
determinării - certitudinea frunzei
iubirii - cioburile de înaltă frecvenţă
calmului - retorismul grizat al ..
...voltă ochiul secundei
până la freamătul trupului
jumătate odăi fără margini
jumătate înstrăinările lor
voltă ramul ninsorilor calde
pe care faci cumpănă inimii
jumătate sufletul tău dezrămat
jumătate înstrăinările lui
voltă puterea cuvântul..
... ce bine-i la tine în casă
unde gând pe gând adunăm
şi punem deoparte
sărmanei priviri ridicate în mâini
atât cât se poate
ce bine-i la gura întregului
sub bradul cuvintelor
şi-aceleaşi felii
în febra iertării
ninsorii de-acasă îi rup..
Pagini: Prima pagina Inapoi 202 203 204 205 206 207 208 .. 237 Inainte Ultima pagina