Cât de urâtă e această iarnă,
față de aia când te-am întâlnit,
că înspre ea inima mereu mă-ndeamnă,
să mă simt din nou de tine cucerit...
La acea iarnă mă trimite dorul,
de câte ori soarele pe cer apune,
că fără de leac mi-a rămas fiorul,
de a mă ști adorat de tine...
Că inima mi-e tot m..
Secundele ce se tot scurg,
din acea clepsidră blestemată,
ce mă face tot m-ai bătrân...
să uit ce am trăit odată.
Nu pot cu timpul să mă lupt,
că-mi lasă pe chip multe cute,
și trebuie să le accept...
după atâtea nopți pierdute.
Nu îmi doream deloc să stau,
de nu erau în lume atâtea isp..
Văd în oglindă obositu-mi obraz,
cu zâmbetul curmat de o durere,
mă ciupesc să văd dacă sunt treaz,
că nu am cui cere... o părere.
Ieri eram mic și mergeam la școală,
și nu țin minte când am crescut,
c-așa au trecut anii în grabă...
de mă văd dintr-o dată... adult.
Mai bine nu mă m-ai ui..
Din toate trăirile de ieri...
cu o frumoasă doamnă dragă,
au rămas doar mici plăceri,
și un trup fără de vlagă.
Totuși viața e frumoasă...
chiar de mai merge în derivă,
că mi-a rămas copilăroasă,
fără să am altă alternativă.
Nu regret nimic din ieri...
de tot le scriu ca să se știe,
că..
Privesc la anii tinereţii mele,
când nu știam matur ce-o să ajung,
că pe atunci băteam doar pietrele,
ce le-nâlneam rătăcite pe drum.
Iar asta s-a întâmplat parcă mai ieri,
așa de repede timpul a tot trecut,
de am ajuns bătrân făr” de puteri,
că viața e un topogam prea scurt.
Degeaba am ..
Ar fi mai bine... să mă retrag,
să fac loc la noua generație,
să-mi iau toiagul de moșneag,
ca pe o ultimă creație.
Ar fi mai bine... pentru mine,
să fac zilnic mai multă mișcare,
chiar ca cei tineri... pe patine,
până vin seara la culcare.
Ar fi mai bine... să uit de rimă,
că tot căutâ..
Am crescut la coada vacii, poate, poate ca și tine
la lume noi eram săracii, care însă coceam pâine,
am vazut cum fată vaca și chiar cum se taie porcul,
și de cal am fost muşcată, că eram prin tăt locul.
Am prins peştişori la baltă, în chiloți sau rochie,
mergând bucuroși la mama, cu-n puișor..
Nu mai am nici o dorință,
pentru care să mă plâng,
că am îndeajuns experență,
unde în viață să ajung.
Nu mai am nici o speranță,
despre care să vă vorbesc,
că am timis dorul în vacanță,
pentru tot ce-i omenesc.
Nu mai am nici măcar un vis,
care din somn să mă trezească,
că am făcut cu ..
Am lăsat porțile deschise,
dar a plecat și nu mai venit,
că probabil nimic nu simțise,
din clipa când ne-am întâlnit.
Dar nu mă chinui să le-nchid,
că au crescut bujori la poartă,
și mi-e prea milă să-i ucid,
o așa minunată plantă.
Așa fi la suflet la fel de odios,
ca omul ce mi-a decla..
Când e atât de liniște afară,
tresar... că un dor mare m-apucă,
și asta în fiecare seară...
că în visul meu apare o „Nălucă”
Mă ridic și stau rezemat de perete,
încercând să văd prin întuneric,
de apare iar silueta acelei fete,
din somnul meu atâta de erotic.
Dar nu observ decât raza lun..
Pagini: Prima pagina Inapoi 10 11 12 13 14 15 16 .. 237 Inainte Ultima pagina