Să ne acceptăm destinul...

Publicata de: iuda in Legende

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Ce parșiv e de multe ori destinul,
cu oamenii harnici și muncitori,
de le ia de la gură tot oxigenul,
s-ajungă pe post de „nefolositori”

Din calea lui nu ai unde să fugi,
oricât ai vrea să te ascunzi de bine,
și nici nu ai cum ca să-l distrugi,
că e partea integrată din tine.

Ce e de bine sau rău cu el îl împarți,
de ești om bogat sau simplu cerșetor,
că ce dictează el trebuie să suporți,
chiar dacă uneori e tare supărător.

Că fiecare om se naște cu un destin,
nu cum ar vrea sau sufletul își dorește,
cu prea mult „dulce” sau cu venin...
și doar când omul moare... se oprește.

----Original Message--
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 17.1o.2o23 _ 1o:oo EET

Data publicare: 17/10/2023 | Vizualizari: 499

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante