Prea multe speranțe și visări,
de tinerețe încă mă mai leagă,
ce le văd rămase-n depărtări,
prea ostenite și fără de vlagă.
Unele nici nu mă mai încântă,
dacă la timp n-au fost să fie,
când mi-au lăsat inima frântă,
de parcă ar fi fost o jucărie.
Cu altele sufletul încă vibrează,
că au în ele „acel ceva” vrăjit,
pe care inima le mai păstrează,
doar că sunt vise care s-au vestejit.
Le las acolo pe toate îngălbenite,
că timpul nu se întoarce înapoi,
că nu mai am nici cui a le trimite,
chiar dacă lacrimile curg șuvoi.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 24.o3.2o23 - o3:oo EEST
Data publicare: 24/03/2023 | Vizualizari: 722