De când a dispărut rușinea...

Publicata de: iuda in Oameni

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Când m-am născut la bază era mămăliga,
doar că asta a fost în secolul trecut,
când nimeni pe-atunci nu te „îmbârliga”
și orișice greșeală și-ar fi recunoscut.

Doar că toată generația mea a îmbătrânit,
și cu noi se pierde respectul și omenia,
că nu aveam timp să ne dușmănim...
iar în fața femeilor ne scoteam pălăria.

Suntem o generație săracă dar frumoasă,
pentru că știam de rușine și de frică,
și vom rămâne generația cea mai valoroasă,
că prea multă libertate pe om îl strică.

Eu m-am născut în acele vremi în care,
ne era rușine să ne vadă cineva nud,
că cei tineri de azi nu țin cont de valoare,
dacă nu văd la cineva poze cu țâțe și fund.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 12.o1.2o23 - o8:3o EEST

Data publicare: 12/02/2023 | Vizualizari: 374

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante