Nu sper să o mai văd vreodată,
pe cea care mi-a devenit „străin”
decât poate la ultima judecată,
fără de aerul pe care îl expir.
E inutil numele să il mai strig,
că un răspuns tot nu primesc,
de-a mă vedea cât mi-e de frig,
sau câte de la viață pătimesc.
Că fiecare avem o altă soartă,
în viața asta care ni s-a dat,
și fiecare o duce și o poartă,
sărac în suflet sau bogat.
Fiecare oferă atât cât poate,
împins de-a veții conjunctură,
să-și facă din vis realitate,
fără să-i pese că altul îndură.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 13.12.2o22 - o6:oo EEST
Data publicare: 13/12/2022 | Vizualizari: 659