Home » Poezii » Legende » Iubirea... frunză ofilită...

Iubirea... frunză ofilită...

Publicata de: iuda in Legende

Doar fruza de nuc mai știe,
cât de mult am iubit o Mărie,
cu toată poveste trăită,
pănă s-a lăsat cucerită.

Eram convins că mă iubește,
că simțeam inima cum crește,
și îmi intra în suflet lent,
să n-o mai pot scoate din piept.

De câte ori mai cade-o frunză,
m-apucă instant un fel de criză,
în al toamne decor arămiu,
că-n urma ei a rămas pustiu.

Că doar fruza de nuc mai știe,
ce dragă mi-a fost acea Mărie,
că a făcut din mine ce sunt,
un poet... cu părul cărunt.

---Original Message---
From: Vrei Nu Vrei
Sent: 22.1o.2o22 - o6.oo EEST