Anotimpul din noi...

Publicata de: iuda in Oameni

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Mi-a bătut la ușă o doamnă,
cu părul lung și grizonat,
și-avea pe cap o cunună,
cu ce găsise prin sat.

S-a invitat singură-n casă,
c-o mimică de stăpân,
cu un cot sprijinit pe masă,
mi-a spus...-Eu aici rămân.

Vrei nu vrei voi sta cu tine,
până sosește și sora mea,
chiar de-ți va fi rușine cu mine,
mă vei ruga... a nu pleca.

Că din toate e cea mai rea,
că lumea îi spune iarna vieții,
și să știi că e ultima,
în toți anii bătrâneții.

---Original Message---
From: Vrei Nu Vrei
Sent: 3o.o8.2o22 - o6.oo EET

Data publicare: 30/08/2022 | Vizualizari: 872

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante