După mulți ani încă o visez,
cum am întâlnit-o prima oară,
când mă făcea să-nebunesc,
că-n versuri îmi era profesoară.
Dar anii au trecut în zbor,
și doar în vis o mai pot vedea,
sau ziua în orice trecător,
care ca ea... începe a râdea.
Ea îmi făcea inima să bată,
de câte ori „te iubesc” îmi spunea,
cum se întâmplă doar o singură dată,
de la „acel ceva” ce ne unea.
Degeaba m-am pierdut în ochii ei,
dacă azi doar suspin și doare,
de când s-a ascuns fără temei,
să-mi facă viața atât de apăsătoare.
----Original Message--
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 1o.07.2o16 19:oo EET
Data publicare: 10/07/2022 | Vizualizari: 1016