Inimă fără de minte...

Publicata de: iuda in Legende

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Destinul mi-a scos-o în cale,
să scoată ce e mai bun din mine,
și de atunci fără de încetare,
scriu poezie pentru orișicine.

Ea mi-a fost prima profesoară,
care m-a certat când am greșit,
dar diferența de ani ne împiedicară,
să-i fiu pe veci al ei iubit.

Că așa e viața asta complicată,
să iubești un om ca pe un vis,
pe care nu l-am atins niciodată,
la care tot viața nu mi-a permis.

O să-mi duc crucea cu al meu păcat,
că mi-am permis să iubesc pe acea fată,
chiar dacă de la mine a plecat...
nu pot să o uit - NICIODATĂ

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 22_o4_22 _ o6:oo EEST

Data publicare: 22/04/2022 | Vizualizari: 1376

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante