Evadare din incert...

Publicada por: iuda en Leyendas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Oare ce sunt de scriu mereu,
în fiecare zi despre iubire,
că nu mai sunt un puști de liceu,
să-mi caut o iubire pe vecie.

Chiar de nu am lacrimi pe la gene,
prin amintiri mă pierd și eu,
de când iubirea mi-a devenit durere,
că mă credeam atunci un zmeu.

Dar astea toate au fost de mult,
iar astăzi scriu numai poeme,
chiar dacă atunci rău m-a durut,
părăsit fiind de o „muiere”

A apărut atunci de nicăieri,
și m-am aprins ca focul în fața ei,
de mi-a lăsat un urmă doar dureri,
căci am căzut pe locul trei.

Și-am înțeles că azi e familistă,
și are și cine să o alinte,
fără să mai fie deloc tristă,
iar eu cu mai multă minte.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: o4.o5.2o21 19:2o EEST

Fecha de publicación 04/05/2021 | Vistas: 1405

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes