Nu te-am lăsat în șanțul,
în care ai căzut,
și m-am așezat lângă tine,
să-ți țin de urât.
Nu te-am lăsat în șanțul,
în care tu erai,
să fi mers mai departe...
că recunoștință nu ai.
Nu te-am lăsat în șanțul,
cu apă și stropi grei,
să stai o veșnicie,
sau poate chiar să pieri.
Nu te-am lăsat în șanțul,
și rău mare am făcut,
de primesc drept osândă,
doar glasul tău cel mut.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 07.o3.2o21 o9:3o EEST
Data publicare: 07/03/2021 | Vizualizari: 1711