Iarna a început să cearnă,
straturi de nea tot mai mult,
în valuri mari de zăpadă,
și totul în jur e amorțit.
Totul pare fără de viață,
ca într-o carte de povești,
când prin gerul de pe fereastră,
nu te văd pe unde ești.
Că-n alte ierni veneai la mine,
și-mi povesteai multe vise,
ce-ți doreai să-ți facă bine,
în acele vremuri triste.
Iar azi mă curpinde-un gând,
că nu mai ai de ce te plânge,
de nu-mi mai scrii nici un rând,
de simt gerul până în sânge.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 16.01.2o21 -15:3o EEST
Data publicare: 16/01/2021 | Vizualizari: 1744