Publicata de: iuda in Sentimente
O lacrimă încet mi se prelinge,
pe obrazul meu ca de granit,
apoi o alta ce mă frige...
și tot așa la nesfârșit.
Și tot dezastru mi-l asum...
că a plecat iubirea dintre noi,
din acea iarnă plină de parfum,
când a înfrunzit iubirea-n doi.
Așa vrea să scot din mine afară,
amorul meu și al meu chin,
și nu ar fi întâia oară...
când vreau... dar adânc suspin.
Și-aș vrea să fiu ca mai 'nainte,
când n-am știut ce pot atinge,
de a te avea în inimă și minte,
și-n ochiul ce mereu plânge.
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 22.11.2020 -09:40 EET
Data publicare: 22/11/2020 | Vizualizari: 1808