Prin lumea ce-o credeam uitată,
cu oameni pe post de decor,
mai trec pe-acolo câte odată,
să văd de au în suflet dor.
Și mă uit pe rând la fiecare,
pe care de mult i-am cunoscut,
când căutau la mine vindecare,
și eu le-am dat atât cât am avut.
Și am rămas privind nedumerit,
că au rămas la fel ca în trecut,
cu ceva riduri în plus pe chip,
dar azi nu scot nici un cuvânt.
____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
23/05/2020 - 15:40 EEST
Data publicare: 24/05/2020 | Vizualizari: 2222