Odată... la un sfârșit de toamnă,
am întâlnit o floare rară,
și mai cu frică mai cu teamă,
i-am scris pentru prima oară.
Apoi vreo câțiva ani la rând,
nepăsători de toți și toate,
clipe frumoase-am petrecut,
aproape-n fiecare noapte.
Dar timpul repede-a trecut,
precum ai răsfoi o carte,
și din tot ce tare mi-a plăcut,
au rămas doar amintiri pe moarte.
Iar de atunci mereu tot strig,
ștergându-mi ochi cu o năframă,
că am rămas singur și mi-e frig,
de la acel „sfârșit de toamnă”
____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
25/04/2020 - 09:10 EEST
Data publicare: 30/04/2020 | Vizualizari: 2321