Publicata de: iuda in Sentimente
Azi când privesc iar înapoi,
prin amintiri nu văd decât ruine,
că s-a ales praful din „noi”
din acele bucurii depline.
Și-așa ceva nu am sperat,
că cel ce o viață mă răsfață,
să-l văd cum fără veste a plecat,
ca un turist în prima lui vacanță.
Și-acele amintiri ce s-au pierdut,
aduc regrete care-ncep să doară,
de la atâtea vise ce-au fost în trecut,
lăsate-n urmă toate ca să moară.
Dacă aș fi știut de la-nceput...!
că omul poate-avea suflet demonic,
azi n-aș mai scrie lăcrimând,
despre enigma zborului înfrânt.
____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
01/04/2020 - 07:30 EEST
Data publicare: 01/04/2020 | Vizualizari: 2406