Și vrei să spui c-ai iubit omul,
Ce nopți întregi a tremurat...!
De stătea și-ți veghea somnul,
Să nu-ți fie tulburat...?
În ochii tăi lucioși ca o oglindă...!
Nimic nu văd și nici nu simt,
Din starea aia emotivă...!
A unei "Năluci" pe pământ.
Ai blestemat.. că nu ai răspunsuri,
Și ești o fugă spre niciunde,
Ce a uitat de multe neajunsuri,
De câte ori și frigul mă pătrunde.
Dar hai un pic să-ți dau dreptate,
Că poate ești un suflet emotiv,
Iar eu sunt omul care poate...
Să te aștepte mulți ani în frig.
Am îndrăznit să cred că m-ai exişti,
Chiar de te cred o umbră pe pământ,
Să le arăt la oamenii cei trişti...
De ce poet am devenit și... sunt...!
Original mesage
From: Vrei Nu Vrei
21/02/2020 _ 21:25 _ CET
Data publicare: 21/02/2020 | Vizualizari: 2416