Iarna vântul își întețește,
de și ultima frunză zboara,
iar cine nu mă mai iubește,
nici nasul nu-și scoate-afară.
Și e frig și vânt puternic,
lapoviță și mult noroi,
iar eu stau pe întuneric,
amintindu-mi despre „noi”
Și e frig de multă vreme,
că am vrut să fiu perfect,
și cred că de la blesteme,
unii m-au crezut obiect.
Căci toți ce-mi erau aproape,
m-au lăsat pe rând în drum,
și-au plecat cu toți departe,
de nu mai am nimic acum.
____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
23/11/2019 - 13:40 EEST
Data publicare: 18/12/2019 | Vizualizari: 2322